Vizita la stana Oi Breze

Vizita la stana Oi Breze
Vizita la stana Oi Breze
Vizita la stana Oi Breze
Vizita la stana Oi Breze
Vizita la stana Oi Breze
Vizita la stana Oi Breze
Vizita la stana Oi Breze

1 Mai Muncitoresc 2018

1 Mai Muncitoresc 2018
1 Mai Muncitoresc 2018

Muzeu Tarancii Romane Dragomiresti

Este singurul muzeu din țară închinat țărăncii române.

Aici puteți afla cum munceau și se gospodăreau: mama bună, mama sau sora și tot aici veți auzi cele mai fantastice povești, mituri și legende locale maramureșene. Vi le  povestește, ca nimeni alta, Maria Zubașcu, cel mai...
Read more

Muzeu  Tarancii Romane  Dragomiresti
Muzeu  Tarancii Romane  Dragomiresti
Muzeu  Tarancii Romane  Dragomiresti
Muzeu  Tarancii Romane  Dragomiresti

Muzeul Etnografic Sighetul-Marmatiei

Muzeul isi deschide portile in 1926, la initiativa prof. Gheorghe Vornicu si a ASTREI, cu o colectie de obiecte etnografice care se pierde o data cu desfiintarea muzeului in 1940, datorita incorporarii Maramuresului (prin Dictatul de la Viena) Ungariei hortyste.Parterul muzeului adaposteste o expozitie de icoane pe lemn (sec. XIV – XVII) si sticla (centrul de la Nicula), sculpturi in lemn (recuperate de la vechile troite de hotar), precum si un punct de vanzare a obiectelor realizaate de mesterii populari din zona (covoare, costume populare, ceramica, icoane etc.) si publicatii ale muzeului. Recent s-a modernizat expozitia de masti a muzeului, astfel incat in holul parterului poate fi vizionata si aceasta.

Muzeul Etnografic  Sighetul-Marmatiei
Muzeul Etnografic  Sighetul-Marmatiei
Muzeul Etnografic  Sighetul-Marmatiei
Muzeul Etnografic  Sighetul-Marmatiei
Muzeul Etnografic  Sighetul-Marmatiei

Manastirea Prislop Maramures

Biserica mănăstirii a fost construită între anii 1994-1995 de către pr. Irineu (Ioan Bârle), originar din Prislop, împreună cu părinții săi pe terenul familiei.

Lucrările la biserică au continuat până după anul 2000, perioadă în care s-au realizat finisajele și pictura. În anul 2003 s-a construit Altarul Bisericii, prin participarea tuturor credincioșilor din Prislop, care au adus de pe hotar 12 pietre necioplite de mână de om, amintind altarul jertfelor Vechiului Legământ.    

Pe altarul de la Prislop, în racla cu sfintele moaște, se odihnesc, împreună cu rămășițe trupești ale mai multor sfinți, câte o mică părticică de os din trupul celui care a fost sfântul apostol Andrei și una din trupul sfântului Grigore Dialogul – unind astfel, în chip tainic, două milenii de rugăciuni. Tot pe acest altar, lângă racla cu sfintele moaște, în crucea folosită pentru binecuvântare la praznice, se găsește o mică părticică din lemnul Sfintei Cruci a lui Isus.     

Manastirea Prislop Maramures
Manastirea Prislop Maramures
Manastirea Prislop Maramures
Manastirea Prislop Maramures
Manastirea Prislop Maramures

Biserica din lemn Budesti Maramures

Biserica din lemn Budesti Maramures
Biserica din lemn Budesti Maramures
Biserica din lemn Budesti Maramures
Biserica din lemn Budesti Maramures

Biserica din lemn Barsana

Biserica de lemn a vechii mănăstiri a Bârsanei se află azi în localitatea Bârsana, în județul Maramureș, pe dealul numit Jbâr. Această biserică (monument istoric) nu trebuie confundată cu noua biserică de lemn din actualul complex monahal "Mănăstirea Bârsana", aflată la câțiva km distanță, pe locul unde s-a aflat aproximativ între anii 1739-1795 biserica tratată aici. Datează din anul 1711. Are hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-04517. Biserica a fost inclusă pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO împreună cu alte șapte biserici din județul Maramureș în decembrie 1999.

 

 

Biserica din lemn Barsana
Biserica din lemn Barsana
Biserica din lemn Barsana
Biserica din lemn Barsana

Biserica din lemn Ieud

Bisericile de lemn din Maramureș (regiunea istorică) se disting între celelalte biserici de lemn din județul Maramureș și dintre bisericile de lemn din Transilvania, însă aparțin aceleiași mari familii de biserici de lemn românești. Acestea se întâlnesc în vechiul Maramureș, o regiune cu o identitate încă puternic definită de limitele sale geografice naturale. În aceste limite este necesar să fie incluse și un număr de biserici aflate de cealaltă parte a râului Tisa, din partea de nord, aflată astăzi în Ucraina.

Bisericile de lemn din părțile de sud-vest ale județul Maramureș sunt tratate separat.

Bisericile de lemn ridicate după 1900 până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial corespund unui curent de revenire la ortodoxie a unor colectivități din Maramureș. Acestea necesită un articol distinct.

Mulți se grăbesc să cuprindă noile biserici de lemn, ridicate dupǎ 1989, în aceași familie cu cele mai vechi, înmulțindu-le numărul și aria de răspândire.

Biserica din lemn Ieud
Biserica din lemn Ieud
Biserica din lemn Ieud
Biserica din lemn Ieud
Biserica din lemn Ieud

Manastirea Sapanta Peri

În anul 1391, nepoții lui Dragoș Vodă au dăruit Mănăstirii Peri terenuri și bunuri, fiind ridicată o biserică din piatră. În anul 1404, o seamă de nobili români au reîntărit posesiunea Mănăstirii, pomenind de donația anterioară a lui Balc și Drag: trei sate (Taras, Criva și Peri) și o moară "în țara Câmpulungului pe apa Săpânței, unde se varsă Săpânța în Tisa". "Iar după moartea lor, și Dumitru voievod și fratele său Alexandru

Meșter au întărit în fața noastră mănăstirii aceste stăpâniri din uricul lor", spune hrisovul[2].

Timp de 312 ani, în această biserică din piatră și-a avut sediul Episcopia Română a Maramureșului. Mănăstirea purta pe vremea voievozilor Dragoșești hramul Sfântul Arhanghel Mihail. La Săpânța-Peri au fost traduse și copiate în română pentru prima dată „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda duminicii”, „Codicele Voroțean” și „Faptele Apostolilor”. Pecetea timpului a dus la distrugerea mănăstirii în anul 1783.

Manastirea Sapanta Peri
Bisirica din lemn Sapanta
Bisirica din lemn Sapanta
Bisirica din lemn Sapanta